Domul St. Martinus

Turnul, cel mai vechi element al domul St. Martinus din Rottenburg, se află în centrul construcției, înconjurat de diverse alte construcții, părând deranjant și împiedicând funcționalitatea clădirii. Arhitecților le-a reușit prin recompartimentarea liturgică a spațiului clădirii,  să transforme turnul a fost modificat într-o capelă, cu o trecere generoasă spre nava centrală.

Luminozitatea și ordine geometrică au determinat măsurile constructive ale bisericii, cele mai neobișnuite și notabile sunt plăcile de tavan Knauf Piano din nava centrală a bisericii. Plăcile nu numai că maschează întreaga tehnică de ventilație, ci oferă în plus încăperii un aspect de înălțime. Un rost central subliniază faptul că plăcile au un rol decorativ, nu sunt elemente arhitectonice necesare din punct de vedere static. O importanță deosebită pentru iluminare o are construcția din zidărie uscată: golurile au efect de reflexie a luminii și, la fel ca oglinzile, transmit indirect lumina.

Plăcile de tavan sunt agățate pe o construcție din oțel, din țevi pătrate pre-îndoite și pre-găurite, pe care sunt fixate profile Knauf CD la o distanță de 320 mm unele de altele. Această substructură metalică a fost placată dublustrat cu plăci fonoziolante KNAUF Piano, cu o grosime de 12,5 mm. Ca elemente care definesc încăperea, plăcile de tavan subliniază noua poziție a navei bisericii ca centru al domului și creează o atmosferă de biserică aflată în pas cu timpul, într-un cadru istoric.